Arhive pe categorii: Articole

„Cine sapă groapa altuia, cade el în ea.”

Standard

Această zicală românească este veche și ilustrată de atâtea și atâtea cazuri. Am citit într-o carte o întâmplare căreia i se potrivește.

Un sătean interzicea vecinilor să aducă apă de la izvor pe cărarea care trecea pe pajiștea lui. Le-a tot spus să nu meargă pe acolo , dar ei tot mergeau. Ca să-i oprească , a făcut un gard. Oamenii săreau peste gard. că le venea mai ușor decât să ocolească. Înfuriat stăpânul pajiștei a pus o capcană acoperită cu paie. Prima care a căzut în capcană a fost chiar fiica lui care a rămas invalidă toată viața. Disperat omul a lăsat liberă calea către izvor, după ce răul s-a întors împotriva lui.

Asemenea întâmplări le întâlnim mereu, pentru că așa cum se spune: „Bine faci , bine primești, rău faci, rău găsești”.

Surogat de primăvară

Standard

În zori de zi, deschid fereastra,

Ca să intre primăvara,

Fiindcă  1 Martie a sosit

Și-o așteaptă toată țara.

Fulgi de nea îmi vin pe față

Și un vânt mă șficăie

Mă întreb ce se întâmplă?

Și un gând mă chinuie.

Îmi arunc ochii-n grădină

Îndreptați spre ghiocei,

Zăpada strălucitoare

Îi acoperea pe ei.

Niciun cânt de păsărele,

Nici o rază de la soare,

Nici miros de viorele,

Ce să fie asta oare:?!

Vântul suflă cu putere

Ca adevărat erou ,

Parcă să-l îndepărteze

Pe coronavirus nou.

Închid fereastra la loc

C-o supărare amară.

Mâine, sper să am noroc

Să simt că e primăvară!!!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Când șansele sunt egale cu zero

Standard

Atunci când regulile jocului vieții, chiar dacă nu prevăd o victorie, se cere de la noi o luptă neîncetată. Am citit într-o carte o întâmplare interesantă.

Um cunoscut misionar a văzut pe podul ucigașilor un tânăr bine îmbrăcat ce se pregătea să facă ultimul pas. Misionarul s-a apropiat și l-a întrebat dacă are bani la el. Tânărul a tresărit, s-a căutat prin buzunare, a găsit portofelul și ca pe o zdreanță l-a azvârlit misionarului. Acesta cu ochii în lacrimi i-a vorbit despre niște orfani cu durere și l-a rugat să ducă el banii bieților copii orfani, înmânându-i un petec de hârtie pe care scrisese în fugă adresa lor. Tânărul, care puțin timp în urmă voia să-și ia viața, nici nu știe cât de repede a plecat, cu mâna umedă strângând banii și petecul de hârtie, îndreptându-se  spre sărmanii orfani. Cu cât mergea mai departe viața în el revenea, cu gândul de a nu se mai întoarce pe podul morții, știind că acum cineva are nevoie de el.

Iată cum faptele bune sunt un sprijin și un excelent mijloc de a umple pustietatea lăuntrică ce ne ucide și de a alunga simptomele dureroase  născute de crizele din viața noastră.Așa cum se știe,dacă întindem o mână de ajutor aproapelui și Dumnezeu ne ajută pe noi.

„Viziunea inimii să fie proiectul vieții tale!”

Standard

Am găsit într-o carte, următorul citat: „Adu-ți aminte ori de câte ori este necesar, că ești creatura lui Dumnezeu  și că ai puterea de a îndeplini orice vis cultivând gânduri înalte”.

Desprind din acest citat că omul fiind creatura lui Dumnezeu, este înzestrat cu puterea gândirii, a cunoașterii, cu harul înțelepciunii, toate acestea dovedind cât de mare este Dumnezeu în omul pe care l-a făcut. Cu pogorârea Sfântului Său Duh peste unii oameni, face să rodească arta pictorilor, inspirația poeților,, gândirea savanților.Cu puterea cunoașterii de sus aceștia  pătrund legile Sale. Nu numai talentații și savanții, ci și oamenii de rând sunt pătrunși de puterea cunoașterii de sus, datorită căreia își pot fixa idealurile lor pe care le pot îndeplini cu același har dumnezeiesc, dacă gândurile lor sunt înalte. Nu există om să-și fi propus ceva, cât de neînsemnat acel ceva, dar pentru el foarte important și să nu reușească să și-l îndeplinească printr-un plan bine întocmit, printr-o muncă asiduă, prin harul de la Dumnezeu. Bineînțeles că nu poți să-ți pui în gând ceea ce este imposibil de realizat , că nu vei ajunge la niciun rezultat, De exemplu n-o să-ți propui să ajungi un cântăreț de renume, dacă vocea nu te ajută, dar poți să-ți propui să-ți construiești o casă și vei munci mai mult ca să câștigi mai mult, vei economisi banii, vei cumpăra cele mai bune materiale pentru construcție și  multe altele și oricât de greu îți va fi, toate acestea le vei face cu plăcere, cu toată inima și vei reuși , că asta este viziunea inimii tale,

Plecând de  la o experiență a vieții mele, aș mai adăuga la acest citat următoarea condiție: Dacă vrei să-ți împlinești un vis, alege momentul potrivit la timpul potrivit, Acesta este criteriul de bază.De pildă mie, cu ani în urmă, mi-a venit în gând să realizez ceva; nu pot spune ce, ca să nu mă deconspir.Acel ceva era prezent mai mult  în mintea mea decât în inima mea gândindu-mă că mai este vreme, luând în calcul alte priorități. Vreme a mai fost, anii au trecut și eu odată cu ei și momentul potrivit odată cu noi.Când am ajuns să-mi  doresc din inimă împlinirea acelui vis, un an întreg am făcut eforturi maxime, m-am luptat cu mine însămi, dar totul a fost în zadar.Voi regreta cât voi trăi că n-am reușit să câștig acel pariu cu mine însămi, cum am câștigat atâtea pariuri cu mine însămi în viața mea, fiindcă n-am ales timpul propice pentru acel vis.

După cum se spune: „Omul potrivit la locul potrivit”, tot atât de reușită este alegerea momentului potrivit la timpul potrivit și de îndată ce  ni l-am fixat să ni-l dorim din toată inima, ca viziunea inimii să fie proiectul vieții noastre.

Ce ne-aduce Moș Crăciun?

Standard

În desaga lui cea mare,/ Va veni cu portocale?/Nu! cu nuiele și cu bețe/ Ca pe toți să ne răsfețe,/ Că prea suntem certăreți, / Răi de gură, măi , băieți!/Unii cu alții ne luptăm / Toți vrem ca să câștigăm/ Unii țară-nforitoare / Alții pusă pe frigare / Și toți suntem dezbinați / Am uitat că suntem frați? / Unii strigă „jos penalii!” / Alții „jos cu liberalii! „/ Atunci  ce va fi în țară? / Sărăcie , jale amară / Cei care-s lacomi de bani / Se poartă ca și dușmani / Ar vinde totul din țară / Cum pe vremuri se-ntâmplară / Nu văd cum cei din afară / Rând pe rând ne tot furară? Ne-au lăsat fără păduri, / Doar cu niște uscături. / Cum nu vii, tu Țepeș Doamne, / Ca punând mâna pe ei, / Să-i împarți în două cete / De smintiți și de mișei…. / Hai, să dăm mână cu mână / Cei cu inima română /Să-nvârtim hora frăției / Pe pământul  României! / Iarba rea din holde piară / Piară dușmănia-n țară / Între noi să nu mai fie / Decât flori și armonie / Și atunci și Moș Crăciun / Ne v-aduce tot ce-i bun, 

Vă doresc tuturor sărbători de iarnă cu bucurii, multă sănătate, un Crăciun îmbelșugat și un An Nou mult mai bun! La mulți ani!

 

 

Nu îngădui nimănui să-ți strice buna dispoziție!

Standard

Viața ne este firavă și ușor de distrus, oricât ne-am considera de puternici, fiindcă noi  oamenii suntem niște ființe fragile care trecem ușor de la o stare la alta.

De pildă, într-o dimineață frumoasă, te trezești după un somn odihnitor cu o nespusă poftă de muncă, dar pregătindu-ți cafeaua, ceașca cu cafea se varsă tăindu-ți tot elanul, întunecându-ți întreaga zi, fiindcă acest incident te face ca ajungând la locul de muncă să-ți sară țandăra din orice. Dacă nu permiteai acestei întâmplări să te irite, renunțai la  cafea, sau îți pregăteai alta, îndreptându-te spre serviciu la fel de fericit cum te treziseși și ziua ți-ar fi fost frumoasă ca la început.

Nimeni și nimic nu te poate distrage de la faptul de a fi fericit, de a face totul mai bine. dacă nu-i dai voie.Nu te poți izola într-un glob de sticlă , că trăim  printre oameni. Unii sunt invidioși, alții lăudăroși, sau puși pe harță, sau cărora le place să critice…Remarcile acestora ce ți se adresează sunt usturătoare., dar dacă le ignorezi și le scoți din minte, ele în timp își vor pierde influența. Se poate? Nu este deloc ușor , dar cu mult tact și cu perseverență nu permite nimănui să-ți întunece ziua. Și nu răspunde niciodată cu furie invidiei, că așa cum spunea cineva, dacă aprinzi foc în casa dușmanului, este ca și cum ți-ai incendia casa să scapi de un șobolan.

„Exteriorul nu are nicio putere asupra mea”, acesta să ne fie motto-ul care să ne călăuzească în pace în fiecare zi!

Îndeplinirea unui obiectiv poate fi succes sau pedeapsă.

Standard

 

 

Pentru succes este necesar  în primul rând să avem răbdare și în al doilea rând, o planificare amănunțită a fiecărui pas ce trebuie făcut. Deci pentru fiecare zi, să stabilim nu proiecte lungi și dificile, ci sarcini mărunte pe care le putem îndeplini.

Lista trebuie limitată ca să nu ne rămână pe mâine ce am putea face azi, deci puțin câte puțin și cu răbdare, că așa cum se spune, „o piramidă n-o poți construi în 24 de ore” sau” cu răbdarea treci marea”.Să ne bucurăm de  ce am realizat în fiecare zi și să ne odihnim mulțumiți. În felul acesta ne putem rezerva timp și pentru noi, pentru viața noastră, pentru cei din jurul nostru și îndeplinirea obiectivului  va fi un succes și nu o pedeapsă. Tolstoi dă ca exemplu pe un țăran rus , Pahomie, un personaj din scrierile sale ce a dat greș în  atingerea obiectivelor lui, care aveau puțin de-a face cu fericirea și cu satisfacția oferită de timpul scurt pe care-l avem de trăit pe acest pământ. Acest țăran își pusese în gând să aibă cât mai mult pământ. Întâmplarea face  să obțină  un premiu, acela de a primi, fără niciun cost, pământ cât va putea să-l înconjoare alergând de la răsăritul și până la apusul soarelui.

El vinde tot ce are pentru a se muta în locul îndepărtat, unde i se făcuse oferta. Ajuns acolo, când soarele răsare, el aleargă cu toată forța să prindă cât mai mult pământ în proprietatea sa.Nu mănâncă, nu se odihnește, nu bea apă, ci aleargă, aleargă, mărindu-și proprietatea pas cu pas. În timp ce ziua era spre sfârșit și soarele apune, depune ultimile eforturi, trece linia de sosire, Victorie! După ultimul pas, Pahomie cade mort, din cauza epuizării, Pământul de care are nevoie acum este numai o bucată de doi metri.

Fiecare cunoaștem oameni care după o muncă nechibzuită, exagerată, zi de zi,, an de an, din dorința de a avea tot mai mult, când ajung să-și vadă visul împlinit se îmbolnăvesc după atâta efort, sau poate nici nu mai ajung să-l vadă, sfârșindu-li-se viața. Păcat!!! Deci, cumpătare, cumpătare, cumpătare!!!

Paștele Blajinilor

Standard

În zilele de Paște,  am citit  o carte despre obiceiurile populare și tradițiile religioase ortodoxe și mi-am dat seama  că unele dintre acestea nu sunt cunoscute de toți oamenii, așa cum m-a surprins pe mine Paștele Blajinilor.

Ce este cu acest Paște? Este vorba despre Paștele Mic  ce se sărbătorește în prima duminică după Paște, duminica Tomii, când se face pomenirea morților. Atunci femeile merg la biserică aducând ouă roșii pe care le dau de pomană copiilor, tăvălindu-le peste iarba de pe morminte. Tot atunci se împart și alte bucate cu colaci și lumânări aprinse, după ce preotul face o slujbă pentru pomenirea morților. Obiceiul acesta îl știam din copilărie, dar despre Blajini nu știam prea mare lucru.

După credința populară, ei fac parte dintre cei mai dintâi oameni de pe pământ. Conviețuiesc cu femeile lor doar câteva zile pe an, în timpul Paștelui lor, pentru procreație.. Ei sunt oameni buni, incapabili de a face rău, blajini, de unde le vine și numele, Cu toate că sun virtuoși . nu pot calcula data Sfintelor Paști, După mitologia română, existența lor este legată de Apa Sâmbetei, sau Apa Morților care izvorăște din Pomul Vieții aflat în Paradis, fiind hotar între această lume și cea de dincolo. Pe câteva insule numite Ostroavele Albe, locuiesc Blajinii. Această apă este limpede la izvor, dar pe măsură ce înconjoară Pământul de trei, șapte , nouă ori îndreptându-se spre sorbul Pământului, ca să se reverse în Iad, devine tot mai tulbure, transformându-se în final în râu de flăcări. Legătura dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției prin cojile de ouă roșii pe care oamenii recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în Vinerea Mare și în sâmbăta Paștelui,   pe ape curgătoare. Plutind pe ape, vor ajunge pe Apa Sâmbetei unde locuiesc acest ființe bune. vestindu-le că a venit vremea să serbeze Paștele. Pe tărâmul celălalt, ele ajung într-o săptămână, după care se prefac în ouă întregi pe care le mănâncă Blajinii. La vederea primelor coji, Blajinii încep să-și văruiască locuințele , pregătindu-se de marea sărbătoare,Cojile ajung într-o zi de luni și atunci ei sărbătoresc Paștele.De fapt ,și noi sărbătoream Paștele Mic lunea, dar fiind zi lucrătoare , comuniștii n-au permis și atunci s-a sărbătorit duminica. De regulă zilele apropiate de Paștele Blajinilor nu sunt consfințite de Biserică, ci doar de practica locală.

Unul dintre aceste obiceiuri mi-a clarificat sensul expresiei „s-a dus pe Apa Sâmbetei”. Oamenii credincioși nu aruncă la gunoi icoane deteriorate, candele vechi, lumânări  folosite și alte obiecte ce țin de ritualurile bisericești, considerând că este păcat. Ei le aruncă pe apele curgătoare, care ajung,după cum presupun, pe Apa Sâmbetei și de aci mai departe, pierzându-și existența. Deci a spune că un obiect s-a dus pe Apa Sâmbetei, înseamnă că acel obiect nu mai există.

Obiceiurile noastre sunt numeroase. Ele diferă de la o regiune la alta a țării. Unele sunt cunoscute , altele mai puțin cunoscute, dar toate se păstrează și se practică din vremurile străvechi ale poporului nostru și practicându-le ne fac să fim mai buni și mai cu credință.

Să faci din ziua de azi cea mai importantă zi din viața ta!

Standard

Pentru aceasta trebuie să uiți înfrângerile de ieri și să ignori problemele de mâine. Nu acționa ca majoritatea rataților care consideră că ar avea 1000 de ani de trăit. Ei nu au încredere că pot să se descurce cu dificultățile zilei de azi și tot amână pe mâine sau pe altădată neputând să-și pună în funcție potențialul lor.

De aceea spunându-și „lasă că mai este timp”, se îndreaptă spre ce este mai ușor și mai plăcut: dorm 2-3 ore pe noapte mai mult decât este necesar, se dedau la băutură, se complac în a petrece prin localuri, alții petrec ore întregi cu stenograme, cuvinte încrucișate, sau stând în fața televizorului, sau mai ales a calculatorului, în fața telefoanelor mobile.. Se știe că nici nu te bagă în seamă când își folosesc telefoanele mobile, ca și când nici n-ai exista pentru ei, ceea ce constituie o boală a zilelor noastre care începe de la o vârstă fragedă. Toți gândesc că totul se va rezolva mâine sau poimâine și nu este momentul de a te îngrijora azi. Însă timpul nu este nelimitat și nu călătorește dus- întors în beneficiul nostru, iar pe de altă parte nici n-am încheiat  un contract cu viața.

Robert Louis Stevenson spunea: „Oricine poate  să-și poarte propria povară, oricât de grea ar fi, până se lasă noaptea. Oricine poate să-și ducă munca, oricât de grea ar fi, în timp de o zi. Oricine poate trăi frumos, răbdător , plăcut, pur, până apune soarele. Asta înseamnă viață”.

Când îți închei ziua, asigură-te că ai făcut tot ceea ce trebuia. Nu lăsa nimic pe mâine și dacă îți dai seama că ai făcut o greșeală uit-o, ca punându-ți capul pe pernă  să te odihnești mulțumit că ai făcut  tot ce ți-ai propus.

Ghiocei și alte flori

Standard

Ghiocei și viorele

Pentru dragi fetele mele,

Ghiocei și clopoței

Pentru toți nepoții mei,

Ghiocei și panseluțe

La bunici și bunicuțe,

Ghiocei și violete

Pentru tineri,pentru fete,

Ghiocei și cu zambile

La cei ce ne scot din fire,

Ghiocei și busuioc

La cei ce ne scot din foc,

Ghiocei și brebenei

Pentru toți dușmanii mei,

Ghiocei și o lalea

Pentru România mea,

Ghiocei și cu bujori

Pentru cei învingători,

Ghiocei și trandafiri

La cei cu urâte firi.

Toate florile-nfloresc

Când oamenii se iubesc.

Florile se ofilesc

Când oamenii se urăsc.

Lăsați florile să crească

Țara noastră să-nflorească!

Mireasma lor să se-ntindă

Toată țara s-o cuprindă,

Oamenii să se iubească

Și să nu se mai urască!

Martie cel așteptat

Nu cred că va fi uitat

Obiceiul strămoșesc.

Obiceiul românesc

S-aducă la fiecare

Mărțișor și câte-o floare.

Rog activați like-urile / Toți cei care mă citesc/ Ca să-mi pot da și eu seama/ Bine-i sau rău cum gândesc!?