„Nu există faptă mai afurisită decât furtul!”

"Nu există faptă mai afurisită decât furtul!", este afirmația ieromonahului 
Hrisostom Filipescu,cel care o explică în poezia sa,de mai jos,întitulată "Furtul",din volumul
"Ascultă Privește Atinge"
"Aseară în vis mi s-a arătat
că există un singur păcat
și acela e hoția.
Toate celelalte păcate
sunt valențe ale acestuia.
Când omori un om, 
furi o viață,
furi dreptul soției la soț,
furi copilului un tată sau o mamă...
Când spui o minciună,
furi dreptul cuiva la adevăr,
furi o bucurie,
furi o altă minciună...
Când ești desfrânat,
furi o curăție,
furi un templu al Duhului Sfânt,
furi o inocență...
Când clevetești, 
furi o pocăință,
furi dreptul cuiva la cinste, 
furi o demnitate...
Când judeci,
furi pe Dumnezeu,
furi o viață, 
furi un păcat...
Când ești viclean și laș,
furi graiul neamului,
furi jertfele strămoșilor,
te furi pe tine...
Nu există faptă mai afurisită decât furtul!"

Știam că furtul este însușirea pe ascuns sau cu forța a unui lucru care aparține
altcuiva, păgubindu-l, fără niciun drept de la cineva, menționat ca păcat în De-
calog- cele zece porunci dumnezeiești -, dar abia acum, citind această poezie,mi-
am dat seama că este mult mai complex. Poezia arătându-i valențele cu celelalte pă-
cate, îl definește ca fiind cel mai greu dintre ele și cu toate acestea, unii 
oameni fură ca-n codru fără să fie pedepsiți pe măsură.