Arhivele lunare: Noiembrie 2011

In Apuseni

Standard

O alta pagină sau pagini vor infăţişa o experienţă interesantă pe care am trăit-o pe când vârsta frumoasă a tinereţii încă îmi surâdea.Era prin vara anului 1970,când mi-a trăznit prin cap să merg în Apuseni,unde nu mai fusesem până atunci.Eram în vacanţă, epuizată după un an de activitate şi simţeam nevoia să plec undeva pentru un moment de relaxare.Nu acest motiv a fost singurul scop,ci şi dorinţa de a merge pe urmele folcloristului Enea Hodoş, personalitate despre care trebuia să vorbesc în una din lucrările mele,născut la Roşia Montană
Zis şi făcut.M-am pregătit de plecare împreună cu soţul meu care mi-a fost mereu alături în ceea ce am întreprins ,luând şi pe un vecin cu noi care avea aparat de fotografiat,pentru a fotografia ceea ce mă interesa.Încă nu era moda telefoanelor mobile de care să te poţi folosi când aveai nevoie.Drumul a fost cam obositor,schimbând trenul de câteva ori pană la Câmpeni,de unde am luat autobuzul până la Roşia Montană.Cu cât intram în mijlocul munţilor,cu atât eram impresionaţi de fumuseţea locurilor.Ajunşi în această localitate,eu cel puţin, m-am simţit ca în mijlocul unei vaste păduri cu multă verdeaţă, cu copaci seculari ce-ţi aminteau de gorunul lui Horia, cu susurul unei ape curgătoare care parcă ne întâmpina,cu aerul acela proaspăt de munte ,cu mireasma de mentă care te inviora.
Mă aflam în cea mai veche localitate din România.Tabliţele cerate găsite în minele de la Roşia sunt actul de naştere al poporului român,aşa cum afirma Ion Boltariu în “Tripticele din Transilvania. “- p.124.Din tăbliţa cerată nr.XVIII,datată 6 februarie 131,se cunoaşte pentru prima oară numele localităţii Alburnus Maior.Aici sunt locurile în care dacii îşi extrageau aurul,fiind primele mine din Europa,din vremurile când Roma încă nu exista.
Datorită bogaţiilor metalifere,Munţii Apuseni au fost un motiv în plus pentru cucerirea Daciei de către împaratul Romei.Aceste locuri amintesc rădăcinile puternice şi adânci ale istoriei noastre.Aici Cotilus Bruda,guvernatorul roman a fost aruncat în prăpastie de fiul lui Decebal,aici sunt îngropate sicriele armatei lui Coshuth care n-a reuşit să treacă de Roşia Montană,aici sunt munţii lui Avram Iancu,ai lui Popa Balint şi ai lui Horia ,Cloşca şi Crişan
Bucurându-mă de acel peisaj mirific în care mă aflam,gândindu-mă la toate aceste aspecte ale unui trecut foarte îndepărtat al acestor locuri, mă simţeam copleşită de o atmosferă ca de legendă care mă transpunea în îstoria de început a neamului românesc.Şi ca această stare de spirit să fie şi mai accentuată,mi-au ieşit in cale şi unele curiozităţi. Mergând prin Roşia Montană,mă simţeam intr-o deplină libertate.Treceam pe lângă case care nu-mi opuneau nicio oprelişte,fiindcă nu erau împrejmuite de garduri,ci doar de copaci, de pomi , flori şi de multă,multă verdeaţă.Pe acolo pe unde ar fi trebuit să fie poarta de intrare în curte,se afla doar o stinghie lungă de lemn susţinută de doi stâlpi ,aşa cam cum sunt barierele la calea ferată,.aceasta probabil să opreasca vitele.Parcă eram în altă lume,departe de aceea stresantă din oraşul meu.Iată de ce, cu toate că am avut mult de lucru în munca mea de documentare, trebuind să străbat localitatea de la un capăt la altul pentru a o cuprinde intr-o vedere de ansamblu, să merg la casa în care s-a născut folcloristul Enea Hodoş,la biserica din Roşia Montană unde ,dupa spusele locuitorilor,aici se intâlneau S.Balint şi Avram Iancu,la mormântul lui S.Balint, să iau legătura cu preotul satului,cu învăţătorul,cu diferiţi localnici care mă puteau informa etc., totuşi m-am simţit foarte relaxată ,foarte bine.
Această localitate încarcată de legendă, de frumos,cum mi s-a părut mie atunci,şi cu un cadru natural ,după cum am amintit mai înainte,cum rar intâlneşti,este sub semnul unui proiect atât de controversat iniţiat de Compania Roşia Montană Gold Corporation{RMGC}
Această companie mixtă este formată din Gabriel Resources Ltd.{Canada}{80%}, compania statului român Minvest S.A.{ 19,3 %}şi alţi acţionari români {0,7 %}.
Proiectul pune problema deschiderii unei exploatări miniere în zona Roşia Montană pentru valorificarea zacământului de aur şi argint nou conturat,însă părerile referitoare la această prevedere sunt împărţite.
Pe de o parte se consideră că realizarea acestui proiect va aduce beneficii constând în punerea în valoare industrială a unei resurse minerale situate într-o zonă economică slab dezvoltată, crearea locurilor de muncă,modernizarea infrastructurii de transport, a obiectivelor sociale din zonă, valoarea zăcământului fiind de peste 3 milioane de $.Pe de altă parte,riscurile constau în nerezolvarea pe termen mai lung de 17 ani a problemelor sociale,strămutarea a 1800 de persoane,demolarea a 740 de case şi a câtorva biserici cu cimitirele lor,poluarea zonei ,alunecări de teren.
Voi prezenta mai detaliat motivaţiile celor două puncte de vedere folosindu-mă de informaţiile de pe internet.Astfel statul român ar beneficia de 20% din profit,dacă proiectul s-ar aplica, ceea ce ar insemna cam 4,4 miliarde anual afirmă reprezentanţii firmei R.M.G.C.Această suma însă este neînsemnată,foarte mică în comparaţie cu profitul firmei.Unul dintre comentatorii pe site spunea printre altele”……..să vinzi aur de 30 de miliarde de dolari cu 4 miliarde şi să cauţi explicaţii trebuie să fii nebun …..”şi are perfectă dreptate.
Susţinătorii proiectului afirmă de asemenea că aplicarea lui ar contribui la creşterea potenţială a P.I.B.-ului României cu 19 miliarde USD incluzând efectul impactului de multiplicare pe toate durata sa.Pentru celălat punct de vedere această suma înseamnă doar 0,1% din PIB.şi printr-un calcul aritmetic demonstrează că economia românească,chiar aşa în criză cum este,ea produce suma pe care ne-o promite RMGC pe an în aproximativ 3 ore,dacă am lucra 365 de zile,dar lucrăm 20 -22 de zile pe lună, deci suma e produsă în 2 ore de muncă din întregul an.
Un alt argument al firmei şi principalul este că aplicarea lui ar crea locuri de muncă într-o zonă dezavantajată şi că ar îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei prin calificare în noi feluri de muncă.Problema e că aici vor veni şi alţi oameni din diferite părti ale ţării şi atunci care este beneficiul pentru cei din zonă,fiindca locurile de muncă sunt în numar mic ;500 în faza operaţională,iar la finalul exploatării ,ele vor disparea şi atunci oamenii de aici ce vor face?
Se spune ca peste 1000 de IMM-uri vor beneficia direct şi indirect de pe urma acestui proiect.Proiectul va face achiziţii de două miliarde de dolari în România şi se propune ca toţi aceşti bani să contribuie la economia locală şi regională. Odată cu construcţia minei şi începerea exploatării,industriile locale de arheologie cercetare,proiectare.construcţii civile şi industriale vor beneficia de multe oportunităţi noi de afaceri.Activităţile de dezvoltare a zonei prin agricultură şi turism sunt posibile doar ca activităţi complementare proiectului minier.
Nu aceleaşi speranţe dă Raportul comisiei din Academia de Studii Economice,Bucureşti privitor la problmele economice,financiare,sociale ,de mediu şi de durabilitate ale proiectului minier Roşia Montană Iată ce prevede acest raport.Proiectul nu foloseşte resurse procesate local,pentru că principala materie primă în activitatea minei este minereul direct procesat de companie cu propriile echipamente de import.Unele produse chimice ar putea fi achiziţionate din România,dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra industiei chimice locale.Produsul final al proiectului este aurul.In România nu exista însa o piaţa de desfacere a aurului şi nici o industrie de procesare a acestui metal.Pieţele de desfacere ale RMGC sunt în străinătate,deci compania va exporta întreaga sa producţie.Proiectul nu se bazează pe resurse procesate local şi nu generează nici o activitate economică corelată.Prin urmare pretenţia RMG că proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale şi naţionale este nefondată.Contrar opiniilor firmei că dezvoltarea zonei prin agricultură şi turism ca activităţi complementare proiectului minier este posibilă,Raportul Academiei de Studii Economice arată că asemenea activităţi nu pot fi realizate într-o zonă în care apa, aerul,solul vor fi afectate, dacă se va aplica proiectul minier.Mina exclude dezvoltarea potenţială a unor activităţi diversificate şi de durată ce ar putea oferi locuri de muncă şi venituri populaţiei.Ce investitor sau turist va mai veni în apropierea unei mine de aur care foloseşte cantităţi mari de cianuri?Măsurile de protecţie a mediului luate de RMGC nu vor fi credibile.Firma se laudă ca a luat măsuri de curăţirea apelor de substanţele şi materiile deversate din mină timp de 2000 de ani,de la infiinţarea ei, şi cu atât mai mult se va preocupa în continuare de protecţia mediului inconjurator.Dar pe vremea romanilor şi nici după aceea nu s-au folosit cianuri şi nici uraniu cum se presupune acum că există în zonă,dovadă că oamenii de aici au trăit în sănătate.Am rămas stupefiată când am citit pe internet un comentariu din 2010, în care se spunea că doi miniştri de-ai nostri au făcut jocul Goldului pentru care au primit o sumă impresionantă de euro drept spagă.Faptul a fost dezvăluit de o echipă de ofiţeri activi din SRI. care atrag atenţia că miza nu este aurul.La Roşia Montana,sunt sute de mii de tone de uraniu,iar zbaterea celor doi ministeriabili pentru ca GC.să pună gheara pe acest zacamânt,ar avea ca punct final legalizarea contrabandei cu uraniu sub umbrela exploatării aurului.O grupare teroristă din Columbia ar fi cumpărat din exploatare de la Roşia Montană prin interpuşi traficanţi controlaţi de aceşti miniştri o mare cantitate de uraniu pur.Să nu-ţi vină să mori la gândul că avem asemenea oameni la putere care ne vând ţara?
Având în vedere cele arătate mai sus ,trebuie să menţionez că Proiectul Academiei pune intrebarea: Ce se va întâmpla dupa închiderea proiectatei mine?Arată ca va fi un şomaj total,intr-o zonă distrusă pentru sute de ani, într-o comunitate distrusă.Deci RMGC. nu va aduce nici un beneficiu,dar va condamna o intreagă zonă,pe termen lung la sărăcie.
O soluţie altrnativă trebuie să rezolve pe termen lung problema şomajului şi a sărăciei din zonă.bazându-se pe resursele regenerabile,pe turism cultural în care bogăţia arheologică de aici poate constitui un punct de atracţie important.In lipsa exlpoatării aurului prin noua tehnolgie care poluiaza zona,s-ar putea dezvolta agroturismul,cultura plantelor medicinale,a cupercilor,industria de colectare şi prelucrare a laptelui,industria textilă ,artizanatul,industria lemnului.In legatură cu prelucrarea lemnului,e de recunoscut faptul că moţii sunt foarte pricepuţi în a face ciubere,doniţe şi alte obiecte de uz casnic şi artizanale,dupa cum îi arată şi un vechi cantec:
“Au plecat moţii prin ţară
Cu doniţe şi ciubară”
Exista un surplus de producţie animală în zonă ce ar putea face posibilă dezvoltarea unei industrii aferente.
Compania motivează că 90% din aurul extras astăzi la nivel mondial este obţinut prin aceasta tehnologie folosită în siguranţă şi în mine din Statele Unite,Canada,Noua Zeelandă Italia,Finlanda,Spania,Suedia.Acesta este un alt punct de vedere controversat,fiindcă după accidentele de la Baia Mare şi Baia Borşa din anul 2000 ce au cauzat importante deversări de cianură,reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Programului de mediu al Naţiunilor Unite s-au sesizat.
România,Belgia,Cehia,Ucraina,Slovacia,Austria,Ungaria au trimis scrisoare către Prim-Miniştrii, către Ministerele Mediului,către Preşedinţii Parlamentelor din România,Ungaria,Slovacia şi Ucraina prin care solicitau oprirea poluării rezultate din activităţile miniere din bazinele Dunării şi Tisei,cât şi interzicerea folosirii cianurii în minerit în România, Ungaria,Slovacia şi Ucraina.Iată că nişte restricţii se impun din partea forurilor internaţionale.Din punct de vedere juridic ,legislaţia Comunităţii Europene prevede printre altele că separarea aurului cu cianură încalcă Directiva 80/ 68/EEC din 17 decembrie 1979 referitoare la protecţia apelor subterane {freatice}.
Pe de altă parte măsurile de strămutare impuse de autorităţile române împotriva locuitorilor zonei care refuză să-şi cedeze proprietăţile,încalcă Art.8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.Nu poate fi ignorat riscul unor procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasburg în care statul român şi nu firma canadiană va fi parte şi va trebui să suporte consecinţele unor sentinţe nefavorabile.
Acelaşi Art.8 prevede ca în industria petroliferă,de exemplu,raportul de concesionare este de 85:15 % in favoarea ţării gazdăă, nu cum parteneriatul canadian deţine 80%,iar parteneriatul român doar 20%.
Susţinătorii proiectului afirmă că am putea face rost de bani frumoşi pentru ţărişoară, care ar merge direct în buget,plus miliardele investite în ifrastructură şi alte beneficii.Singurul sacrificiu este de a renunţa la nişte buruieni şi animaleturi dubioase.Oare acesta să fie singurul sacrificiu când prin aplicarea acestui proiect am rade de pe faţa pamântului una dintre cele mai frumoase zone ale Apusenilor?.Am avea o porţie uriaşă de cianură şi metale grele,peste 200 de milioane de tone de cianură de sodiu extrem de toxică pentru oameni şi mediu.Compuşii complecşi ai cianurii formaţi în combinaţie cu metalele grele vor ramâne cu noi multă vreme după ce Gabriel Resources va părăsi România.Aceştia vor continua să polueze mediul pe termen necunoscut.Imi amintesc ce s-a întâmplat la Hiroshima după lansarea bombei atomice.Mulţi ani oamenii de acolo au resimţit consecinţele şi poate chiar şi in zilele noastre, noile generaţii să fie afectate mai mult sau mai puţin.Concentraţia soluţiei din iazul de decantare chiar dacă nu este mare,cantitatea în valoare absolută de cianură va ramâne “ cadou “ copiilor noştri.
In locul unui cadru natural cu o vegetaţie bogată ,cu ape limpezi,cu aer proaspăt,unde şi soarele parcă străluceşte mai frumos şi cântecul păsărilor este mai melodios şi susurul apelor mai îmbietor, din care n-ai mai vrea să pleci ,ar ramâne o zona pustiită cu un sol arid precar chiar buruienilor,cu un aer poluat, cu ape acide, fără verdeaţă ,fără păsări, un fel de porţiune din Selena pe Pamânt.Referindu-se la “cadoul”pentru copiii noştri amintit mai înainte,iată ce spune Dr.Paul C.Mureşan “Putem alege acum să acceptăm această bomboană otrăvită şi să ne compromitem viitorul pentru un profit pe care îl realizăm oricum,noi toţi,prin 2 sau 3 ore de muncă pe an?”
Se pare că tot mai mulţi români s-au decis să facă alegerea cea mai potrivită,Pentru prima dată în istorie ei au venit să ceară Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional includerea unui sit pe lista monumentelor protejate.Românii din întreaga ţară au cerut ministrului Kelemen Hunor înscrierea Roşiei Montane pe lista indicativă a României pentru UNESCO.Această listă trebuia trimisă în ianuarie 2011.După zece ani de luptă, a sosit timpul ca şi vocea proprietarilor din Roşia Montană să susţină includerea localităţii lor în UNESCO.Saptezeci de organizaţii de mediu preocupate de efectele negative pe care proiectul minier Roşia Montană le va avea asupra mediului natural, dacă ar fi pus în practică, au reacţionat negativ faţă de recentele declaraţii ale unor oameni politici.Prezenţa românilor la Minister şi testimoniile trimise din toată lumea arată susţinerea de care se bucură introducerea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNSCO, acolo unde îi este locul. Această mobilizare şi susţinere naţională şi internaţională dovedeşte încă o dată valoare acestui sit şi nevoia lui de protecţie.
Bineînţeles că firma Roşia Montană,Gold Corporation care doreşte să demareze proiectul aurifer din Apuseni, nu poate fi de acord şi se împotriveşte.
Am cautat sa arăt cele doua puncte de vedere diferite ale susţinătorilor proiectului minier pe de o parte şi ale opozanţilor lui, pe de altă parte.In vederea propagării poziţiilor celor doua părţi, ca acestea să fie cunoscute de oameni şi să le obţină aderarea şi unii şi alţii au intreprins campanii în acest scop.RMG. se mobilizează din nou după precedenta campanie publicitară desfăşurată în perioada 2005-2006,cautând să demonstreze că proiectul este o mină de aur atât la propriu, cât şi la figurat.Se menţionează că galeriile romane sunt nesigure, greu accesibile,iar clădirile istorice au nvoie de reabilitare şi cu investiţii masive care ar fi posibile în urma aplicării proiectului.Roşia Montană se va mândri cu moştenirea sa culturală.De asemenea se vrea a se şti că acum ne-a cuprins pe toţi grija faţă de Roşia Montană şi de patrmoniul naţional,uitând ca acolo minele nu s-au închis mai bine de 2000 de ani,că râurile sunt la fel de roşii şi toxice ca şi în Antichitate,că nu există turism şi că sărăcia face ca locuinţele oamenilor să arate mai rău decât ruinele romane.Compania RMG. va curaţa apele din zonă şi se va preocupa şi de celelalte probleme. Se face atâta caz privind situaţia actuală a apelor din zonă .Vor fi ele roşii şi toxice,dar cum am mai amintit, nu conţin uraniu, aşa cum se presupune ca ar exista acest zacământ ce aşteptă să fie comercializat sub umbrela exploatării aurului. Cu toate că sunt atâtea obiective de văzut în comună nu sunt decât 3 pensiuni la 3000 de locuitori.Goldul, dacă şi-ar începe activitatea, ar face investiţii şi în această direcţie.Nu ştiu ce-ar realiza ,că se spune că pensiunile, astăzi, sunt aproape goale;cu atât mai mult nu vor fi frecventate, când va fi folosită cianura în exploatare.
De cealaltă parte s-a creat campania “Salvaţi Roşia Montană”,în cadrul căreia s-au organizat diferite acţiuni ca:”Vizitaţi Roşia Montană”,festivalul “Cânt şi joc la Buciumani”,dezbatere publică şi expoziţie de fotografii “Un alt fel de Roşia Montană”,festivalul “Fân Fest”In cadrul acestor acţiuni, s-au făcut excursii La Roşia Montană, participanţii au mers în tururi turistce,s-au bucurat de natura de cinci stele,au fost cazaţi la localnici.,au aflat de la roşieni cum ar trebui să arate viitorul zonei.La expoziţia de fotografii,s-au prezentat aspecte peisagistice;Toamna de pe masivul jid-Văidoaia,{un frumos peisaj de toamnă },Tăul Brazi {un paisaj de iarnă,de asemenea minnunat},Roşia Montană,vedere generală care infăţişează natura dominată de o vegetaţie arborescentă bogată, biserica satului ce se înalţă maiestos ca un semn de protecţie,gardurile de lemn caracteristice zonei,Tăul Mare,cariera de cupru de la Roşia Poieni,cabana meteo de pe Varful Rotundu,toate demonstrând frumuseţea acestor locuri.
Festivalul “Fân Fest” a fost prima oară organizat în anul 2004,când mai multe ONG-uri şi activişti din cadrul campaniei “Salvaţi Roşia Montană”au avut iniţiativa unui mare eveniment în aer liber prin care să se promoveze potenţialul de dezvoltare alternativă şi peisajul cultural şi natural al Roşiei Montane, dar şi să informeze publicul din România privind opoziţia împotiva proiectului de extragere a aurului în cariera deschisă şi folosind tehnologia cianurilor.De atunci festivalul a avut loc in fiecare an, la Roşia Montana.In 2010,Fân Fest a îmbinat printre altele conferinţe,dezbateri,lansări de carte,poveşti vechi din batrâni în jurul focului,concerte în aer liber,piaţă de produse tărăneşti tradiţionale,demonstraţii de gătit dupa reţete tradiţionale,standuri de degustare,căţărări , ciclism montan şi altele…Anul acesta,în 12-14 august 2011,a avut loc ediţia a VI-a a acestui festival,iar în luna septembrie 2011, din 19 până în 28, s-a desfăşurat Marşul Aurului,pe jos, timp de 9 zile, din Bacău-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău –Bucureşti.Toate acestea cu scopul de a determina publicul să lupte pentru acest loc, şi conştientizând valoarea şi importanţa lui, să li se alăture.
In acest sens ,am văzut pe internet circulând o variantă trailer Avatar cu subtitle românesc.Filmuleţul înfăţişează ce le trăzneste prin cap celor de la RMGS.,anume să se folosească de Ghiţă ,un băiat de prin Sulina,un mare jurnalist la moguli,dar pe care criza îl transformase într-un mercenar al acestei companii.Ei îi explică jurnalistului ce au de gând să facă.şi anume să pună mâna pe cel mai mare depozit de aur din Europa.Populaţia indigenă sub al cărui sat se afla acest depozit de aur, este foarte naivă şi nu au reuşit s-o distrugă,sau să-i strămute pe aceşti sălbatici,dar nu se lasă şi aterizează la Roşia Montană.Un jurnalist într-un corp avatar este mercenarul ideal. Cu această transformare, îi reseteaza creierul cu nişte reclame RMGS ca să le câştige încrederea Sburând prin copaci în noul său corp şi lansând reclamele cu care i-a fost împânzit creierul se intâlneste cu o fată care îi spune:”Stii că ăştia vor să ia cu asalt Roşia Montană ? Ne-au trimis un mesaj că ne pot lua tot ce vor ei .Naivii ăştia luptă cu mâinile goale împotriva unei armate mass-media”.Dumirindu-se despre ce este vorba,Ghiţă, abia acum îşi dă seama că a luat ţeapă intrând în jocul afaceriştilor.” Hai să-i ajutăm!” ,spune el hotarât.”le trimitem şi noi mesajul nostru:Asta este ţara noastră.”.
Datorita divergenţelor celor două puncte de vedere,deşi demersul aplicării proiectului minier a început cu mulţi ani în urmă, nici până acum nu s-a finalizat o decizie clară.Cu toate acestea RMGS a întreprins unele acţiuni.S-a realizat un cartier de locuinţe în Alba Iulia pentru cei care vor fi strămutaţi din Roşia Montană.Peste 125 de familii au dorit să devină cetăţeni ai municipiului Alba Iulia optând pentru unul din tipurile de case construite de RMGS.în cartierul Recea.După cum se vede şi oamenii sunt impărţiţi.;uni doresc să plece din Roşia Montană ,alţii vor să ramână acolo.Probabil că cei cu o situaţie mai bună, cu gospodării frumoase, care au vite, nu doresc să se desprindă de locul în care au trăit o viaţă.Nici vârstnicilor, cred că nu le convine să meargă în altă parte ,acum când sunt la sfârşit de drum şi s-o ia de la capăt.Punându-mă în situaţia lor ,eu una n-aş prefera să plec dintr-un loc în care m-am obişnuit, în altă parte ,oricât de bine mi-ar fi acolo, deşi sunt şi eu un fel de strămutată din Oltenia în Banat,din Banat în Moldova,dar la mine ,alta este situaţia..
De asemenea RMG a restaurat prima casă de patrimoniu din Roşia Montană.Această casă adaposteşte acum expoziţia permanentă “Aurul Apusenilor”O altă casă restaurată este fosta farmacie construită în anul 1874.
Probabil că şi exploatarea a început după cum am urmărit planul acestui proiect minier în care se prevede începerea cu exploatarea şi procesarea aurului şi argintului din cariera Cetate,apoi exploatarea să continuie în carierele Cetate şi Cârnic,dupa aceea numai în cariera Cârnic Urmează deschiderea pentru exploatare a carierei Orlea şi în final deschiderea celei de patra, cariera Jig.In anul al XV-lea de la începutul demarării proiectului,începe exploatarea stivei de minereu sărac.
Anul XVI este ultimul an de exploatare a intregului obiectiv minier Din anul XVII, încep lucrările de reabilitare şi revegetare care continuă până în anul XXV.Din acest an urmează pe o perioadă estimată între 30-50 de ani, o monitorizare post –închidere.
Am prezentat acest plan cum apare pe internet,.nu ca pe un motiv de plictiseală pentru cei care nu avem nici în mânecă nici în clin cu mineritul, ci ca pe un motiv de ingrijorare.După cum se poate observa,16 ani de exploatare nocivi par puţini faţa de cei 50 sau cine ştie câţi vor fi într-un timp foarte îndelungat,timp în care nu mai suntem siguri de nimic.Cum va arăta mediul ambiant? Care vor fi condiţiile de viaţă, dacă vor mai fi? Cine va răspunde, dacă ne vom trezi cu un dezastru ecologic?Ne vom mai judeca cu cei care îşi vor lua tălpăşiţa de unde au plecat şi chiar dacă ne vom judeca,ne vor mai putea da ei înapoi ceea ce au distrus.?Iată atâtea semne de întrebare care trebuie să ne pună pe gânduri.Cât de departe merge lăcomia oamenilor!?
Legenda spune că regele din Antichitate Midas,în lăcomia sa nemărginită ,şi-a dorit ca tot ce atinge să se prefacă în aur.Numai că aurul i-a stat în gât,căci mâncarea şi băutura atinsă se transformau în aur,iar hapsânul rege era sortit să moară de foame.Pe de o parte adulat, pe de alta blestemat,.aurul planetei a devenit, de când cu criza,din nou moneda forte.
Partidul Verde din România a propus o rezoluţie privind necesitatea existenţei unei legislaţii europene împotriva exploatărilor miniere pe bază de cianuri care a şi fost adoptată de planul Consiliului Verzilor Europeni.Acest document anunţa începerea demersurilor pentru a se elabora o legislaţie referitoare la eliminarea exploatărilor pe baza de cianuri.Adoptarea acestei rezoluţii reprezintă un prim pas pentru stoparea proiectului minier Roşia Montană Gold Corporation.
Ca o susţinere puternică a intenţiei Parlamentului Uniunii Europene de a introduce legislaţia pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri,studenţii şi cercetătorii români din străinatate,pritr-o scrisoare deschisă, vin în aparaea Roşiei Montane.Iată un fragment din această scrisoare: “Nu putem abandona moştenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră.Acum, când nu este prea târziu,ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru Roşia Montană bazat pe respectul faţă de natura, tradiţiile şi istoria locului”.

Anunțuri